Copiii au un program din ce în ce mai încărcat, trecând de la „programul școlar” la unul complex, ca al unui manager, cu multe activități pe parcursul săptămânii. Chiar dacă pare că micuții profită din plin, ar trebui să avem în vedere stresul și importanța timpului de joacă și a plictiselii pentru dezvoltarea creativității sau reîncărcarea energiilor. Este esențial să găsim un echilibru între a le oferi copiilor varietate și a le permite să se relaxeze și să-și refacă energia.

Principiile educației moderne se concentrează pe nevoile copiilor și schimbă modul în care le organizăm timpul. Vechea paradigmă era orientată spre construirea unui tânăr profesionist, competent și eficient, pe care succesul profesional îl definește mai degrabă decât împlinirea personală complexă. În ceea ce privește noua paradigmă, nevoile copilului sunt puse în prim-plan, nu cele ale pieței muncii, ale rolului social sau ale tradițiilor culturale. Astfel, educația devine adaptată nevoilor individuale ale copiilor, utilizând diferite metode și resurse pentru a se potrivi fiecăruia.

Cunoașterea unei serii largi de metode, instrumente și resurse, coroborată cu înțelegerea capacităților și a dificultăților pe care le are un copil sau un grup de elevi va argumenta opțiunea pentru o alegerea unei anumite metode sau a unei resurse specifice. 

Calitatea vieții și competențele necesare pentru pentru meseriile viitorului cer abilități diferite. Flexibilitate – coerență; responsabilitate – detașare; leadership – capacitatea de a lucra în echipă. Sunt doar câteva exemple când suntem în situația de a opta pentru instrumente aparent opuse ca sens. 

Discernământul în alegerea metodelor potrivite este asigurat de cultivarea permanentă a cunoașterii, caracterului și culturii. Profesorii noștri trebuie să fie modele pentru copii, având aceste calități și învățând alături de ei.

Punctul esențial și „nodul gordian” al întregii abordări este chiar natura umană. Aceasta se reflectă în mod deosebit prin capacitatea oamenilor de a-și controla impulsurile, stările, emoțiile și sentimentele și poate fi îmbunătățită doar printr-o educație non-invazivă, care să ofere libertate, dar să definească și responsabilități. 

Educația elevilor noștri o considerăm o oportunitate de a trăi alături de copii, de a-i observa și înțelege, de a le furniza contexte în care să învețe și să învățăm împreună cu ei. Ne definește credința că doar un adult care se implică în activități creative (atât profesional, cât și personal), care pune întrebări, caută răspunsuri sau recunoaște că nu știe, poate să dezvolte aceste calități și la copii. Aceste caracteristici umane le căutăm și le susținem în profesorii noștri, astfel încât ei să le poată transmite copiilor prin exemplul personal.

Programele specializate pentru dezvoltarea trăsăturilor de personalitate sunt esențiale. Cu toate acestea, impactul lor devine valoros doar când acestea reprezintă oportunități de conștientizare a realităților pe care copiii le observă în atitudinile și relațiile adulților din jur. Pentru că dacă există discrepanțe între ceea ce „predicăm” și ceea ce suntem, copiii sunt primii care vor reflecta aceste incongruențe. Ei au resurse nesfârșite pentru a ne arăta că ceea ce simt nu este autentic, corect sau bun.

De aceea, preocuparea noastră este atât conceperea programelor de dezvoltare socio-emoțională, cât și oamenii cu care alegem să colaborăm. Ne adresăm fiecărui copil în funcție de nevoi, îl ajutăm să-și conștientizeze și să-și dezvolte calitățile, îl susținem să colaboreze și îi deschidem orizonturile către o lume minunată, chiar dacă în continuă schimbare. 

Astfel, considerăm că putem educa elevii noștri să atingă acel echilibru interior atât de căutat, atât în prezent cât și în viitor.